LABORATOR AMELIORAREA PLANTELOR FURAJERE

Plantele furajere au fost studiate în zona de activitate a SCDA Lovrin începând cu anul 1950. Primele cercetări experimentale au avut ca obiectiv principal studierea amestecurilor de leguminoase și graminee perene în scopul alcătuirii asolamentelor furajere și înființarea pajiștilor permanente. Rezultatele cercetărilor au evidențiat potențialul plantelor furajere de a valorifica eficient cantități mari de îngrășăminte, realizând sporuri ridicate de substanță uscată și proteină brută, deasemenea optimizarea raportului energiei consumate-produs în condiții de irigare.

Îmbunătățirea pajiștilor permanente s-a studiat, între anii 1957-1980, în cadrul unor puncte de experimentare amplasate la câmpie, dealuri, podișuri, zona de munte și subalpină din Banat. Prin cercetările efectuate s-a determinat compoziția floristică a diferitelor tipuri de pajiști și posibilitatea îmbunătățirii acestora prin lucrări de suprafață sau radicale.

În cadrul Laboratorului s-a lucrat și la ameliorarea sfeclei furajere. Primele lucrări au debutat la sfecla de zahăr încă din primii ani după înființarea stațiunii, fiind create soiurile Lovrin 532 și Lovrin 62. La sfecla furajeră cercetările au început la Cenad, unde a fost creat soiul Semizaharat de Cenad, iar după anul 1962 lucrările au fost continuate la Lovrin, unde au fost omologați hibrizii poliploizi Polifuraj 26, Polifuraj 2 galben și Polifuraj 11 alb. Folosirea androsterilității ca metodă de lucru în ameliorare, a condus la obținerea hibrizilor Monogal și Dimonogal.

Începând cu anul 1973 a fost luat în studiu un sortiment bogat de plante furajere: rapiță, gulie furajeră, napi de miriște, varză furajeră, dovleac, morvov furajer și pepeni furajeri.

În prezent, în cadrul laboratorului de ameliorarea plantelor furajere, activitatea de creare de noi soiuri se desfășoară atât la graminee cât și la leguminoase perene furajere de pajiști. Această activitate   este o continuare a lucrărilor de ameliorare desfășurate timp de peste 30 de ani la Stațiunea de  Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Timișoara, activitate care din anul 2015 a fost transferată la S.C.D.A. Lovrin. În total au fost create peste 30 de soiuri, dintre care unele sunt omologate și brevetate.

Munca recentă de ameliorare desfășurată la SCDA Lovrin s-a concretizat prin crearea unor soiuri de plante furajere, soiuri omologate care sunt înscrise în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România: Beta vulgaris, soiurile Lovrin 515 și Lovrin 628, înregistrate în anul 2002. De asemenea, în prezent sunt omologate soiul de Lolium perenne, cu denumirea Lovrin 21, soiul de Dactylis glomerata, cu denumirea Theodor, soiul de Lotus corniculatus cu denumirea Lovrin 25 și un soi de Festuca valesiaca cu denumirea Lovrin 26. Totodataă se mai află în testare în centrele ISTIS, două noi soiuri, un soi de trifoi alb și un soi de ghizdei.

Direcțiile de cercetare desfășurate în cadrul Laboratorului sunt:

• Ameliorarea gramineelor și leguminoaselor furajere de pajiști;
• Ameliorarea sfeclei furajere;
• Menținerea purității genetice și producerea de sămânță la soiurile omologate de plante furajere.

Obiectivul principal este: realizarea de noi soiuri, care să fie performante, productive, calitative, pretabile la diferite moduri de utilizare și compatibile cu principiile dezvoltării durabile şi schimbările climatice.

În România, suprafața de pajiști permanente este, în prezent, de aproximativ 4,9 mil. ha, reprezentând aproximativ 31% din suprafața agricolă, la care se adaugă cca. 1 mil. de ha cultivate cu diferite sortimente de plante furajere anuale și perene.

Aceste suprafețe de teren necesită folosirea unor cantități mari de semințe, provenite din soiuri de plante furajere ameliorate.

În condițiile în care necesarul de semințe de graminee și leguminoase furajere perene, pentru însămânțarea pajiștilor permanente degradate, s-ar produce în totalitate în țara noastră, la nivelul de doar 10% degradare floristică, ar fi necesară o suprafață totală de multiplicare de  21760 ha. Evident că această suprafață crește de 2-3 ori în cazul pajiștilor permanente cu o degradare floristică mai pronunțată.

Ameliorarea și crearea soiurilor autohtone, adaptate la condițiile din țara noastră și la noile provocări impuse de schimbările climatice, reprezintă o necesitate urgentă.

Menținerea, îmbunătățirea și conservarea unor specii de graminee și leguminoase de plante furajere în cadrul SCDA Lovrin, reprezintă o acțiune de mare complexitate științifică și practică, cu scopul de a păstra materialul biologic existent și colectat, material care constituie formele parentale ale viitoarelor soiuri de plante furajere.

Producerea de sămânță la SCDA Lovrin reprezintă o verigă foarte importantă în menținerea autenticității și purității biologice a soiurilor create. Asigurarea unui material biologic sănătos și testat în condițiile din țara noastră este o verigă importantă pentru creșterea rezistenței speciilor cultivate la atacul unor boli, dăunători sau buruieni.

Activitatea de cercetare în domeniul plantelor furajere continuă și în prezent la SCDA Lovrin, având ca obiective principale crearea de noi soiuri de plante furajere de înaltă productivitate, valoare nutritivă și estetică, pretabile la diferite moduri de utilizare, compatibile cu principiile dezvoltării durabile și adaptate la schimbările climatice; menținerea, îmbunătățirea și conservarea colecției de germoplasmă la speciile de plante furajere; maximizarea producției și calității semințelor din verigile superioare la soiurile de plante furajere de pajiști.

Rezultatele cercetărilor sunt concretizate prin publicarea în reviste de specialitate naționale și internaționale (inclusiv în jurnalul SCDA Lovrin – Life Science and Sustainable Development) sau în reviste de propagare, prin participarea la conferințe, simpozioane, târguri, prin promovarea pe siturile de socializare, media, etc.

SCDA Lovrin are în vederea accesarea în permanență a fondurilor pentru implementarea proiectelor de cercetare, proiecte care vizează transformarea sistemului agroalimentar conform cu strategiile UE De la Fermă la Consumator. Biodiversitate, și în acord cu Pactul ecologic european.