SCURT ISTORIC
Unitatea a cunoscut o evolutie structurala in timp astfel:
- 1946 Statiunea Experimentala Agricola Lovrin
- 1970 Statiunea Experimentala Agricola a Banatului – Lovrin
- 1975 Statiunea de Cercetare Agricola Lovrin
- 2009 Statiunea de Cercetare Dezvoltare Agricola Lovrin
In anii de inceput 1946-1961 activitatea de cercetare de la Lovrin s-a concretizat in obtinerea soiului de sfecla de zahar Lovrin 532, soiul Lovrin 62, a pepenelui verde Lovrin 532, a unui soi de salata Timpurie de Banat, ardei gras Galben de Banat si a unui soi de migdal Lovrin 18. Tot in aceasta perioada, experimentele efectuate au contribuit la zonarea soiurilor pentru principalele plante de cultura, producerea de samanta si elaborarea tehnologiilor pentru culturile de camp, plante medicinale si aromatice, legume si culturi furajere, precum si pentru imbunatatirea pasunilor si fanetelor naturale.
Dupa anul 1962, cand s-au unificat cercetarile agricole din Romania, la Lovrin s-au concentrat atat activitatea stiintifica, cat si cadrele de cercetatori de la fostele statiuni din zona (Cenad, Ceala-Arad si Padureni), organizandu-se, astfel, un puternic centru de cercetare agricola.
De-a lungul timpului, pana in 1989, institututia a reprezentat un reper in domeniul cercetarii agricole, aici creandu-se/formandu-se specialisti/cercetatori de renume, unii ajungand (viitori) academicieni (exemplu acad. Nicolae Saulescu).
Perioada post decembrista a fost una dificila pentru institutie, avand loc o devalizare patrimoniala a resursei genetice.
Incepand cu anul 2015, SCDA Lovrin a initiat o noua etapa de dezvoltare, fiind organizata pe principii moderne de cercetare si dezvoltare. Au fost amenajate si dotate laboratoare moderne de cercetare, s-au facut investitii mari in achizitia de utilaje performante si s-au pus premisele crearii unei echipe de cercetatori tineri si in acelasi timp performanti.
De la infiintare, pana in prezent, s-au omologat si multiplicat 57 de soiuri si hibrizi la un numar de 14 specii, urmarindu-se adaptabilitatea mai buna la conditiile de clima si sol din vestul tarii si valorificarea eficienta a potentialului de productie.